de-ai fi al meu
te-as haitui mereu
in adancuri te-as duce
fara nicio vorba dulce
te-as duce departe
dincolo de moarte
ti-as fi nevazut vesmant
pana te-ai face pamant
te-ai preface rand pe rand
in piatra frunza lemn izvor
tropot ploaie inger nor
soare alb coplesitor
te-as rascoli pana la nisip
si te-as vantura un timp
intre trecut si prezent
intr-un parfum indecent
te-as dezvalui te-as ascunde
intre ale noptii unde
te-as ascunde te-as dezvalui
in oglinzile-ti pustii
dar esti un zeu ca oricare
ce se-nalta si dispare
intr-un ras intarziat
de barbat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
10 comentarii:
...ruda lui Hades... ;)
@catalin: pai da, d'aia traiesc intr-un palat in nori. :)
cred ca toti ii asociem pe cei iubiti cu zeii :)
@C.L.M.: lol...mai mult sau mai putin, dar ne place sa ne ridicam imaginatia pana la nivelul lor. :)
de-ar fi al tau l-ai ameti...
cu cate spui ca va pati... :P
te pup!
De-ai fi al meu...
@geanina:
bine ca e bine ca nu-i
ameteala face bine oricui. :))
te pup!
@Lavinia: de-ar fi al tau...
ce dragut spus.
@Just a stranger in the night: multumesc! :)
Trimiteți un comentariu